De-ar fi necazuri...

De-ar fi necazuri cât de multe
Sub valuri mari de-ameninţări,
De-ar fi Doamne, în încercări
Noian de pietre cât un munte,
Totuşi, eu încrede-m-oi în Tine
Căci Tu veghezi peste mine!

Tu-mi acorzi liniştea deplină!
Şi ori de câte ori, cercarea,
Îmi pregăteşte strâmtorarea
Privind voinţa-Ţi, cea divină,
Eu mă încred Doamne în Tine
Căci harul Tău e peste mine!

De-ar fi dureri, ori câte-ar fi
Şi boldul lor, îmi vor atinge
Voinţa sfântă de-a-mi învinge
O! De Tine nu m-oi despărţi,
Şi-oi merge pururea-nainte
Sub râvna sfintelor cuvinte!

Prin planul sfânt de mântuire
Mi-ai hotărît în har iertarea,
În Jertfa crucii s-am salvarea
Prin cea mai scumpă izbăvire
Pe care vreau s-o preţuiesc,
Căci Doamne, eu Te iubesc!

Flavius Laurian Duverna
03 august 2012